Mozaic II
Mozaic II: Comunicare si Educatie Interculturala în Comunitatile Multietnice
De ce educatia interculturala ?
Filosofia si viziunea proiectului
Noi consideram interculturalitatea ca o dimensiune majora a vietii sociale, nu numai în tarile cu un trecut recent tulburat de revolutii sau framantari etnice, dar la nivel mondial. Frontierele devin fluide , distante se micsoreaza datorita tehnologiei si traficului modernizat, economia mondiala si ceea ce genereaza ea afecteaza deja cea mai mare din lume, imigratia este în crestere pentru ca mobilitatea populatiei a crescut foarte mult. Expunerea la diferite culturi devine mult mai mare ca în trecut, si oamenii descopera ca este nevoie de abilitati interculturale pentru a face fata acestei noi realitati într-un mod constructiv.
Interculturalitatea este mai mult decât cunoasterea si acceptarea diferentelor si valorilor celorlalti; este mai mult decât toleranta, mai mult decât a locui langa sau în apropierea celorlalti , este arta de a trai în armonie cu altii, altii putând apartine unui grup etnic, religii, stil de viata, etc.
În România, dialogul între diferitele grupuri etnice nu a avut loc într-un mod constructiv. Dupa 50 de ani de dictatura, care a pus "un capac" pe relatiile inter-etnice (pretextând egalitatea "dintre toate etniile"), tranzitia spre democratie a adus întâi eliminarea tensiunilor acumulate de deceniile de comunism. Dupa consumarea unor evenimente violente din anii 90, atentia oamenilor a fost mai concentrata pe schimbarile economice decât pe analiza cauzelor conflictelor etnice sau a surselor de discriminare.
Educatia interculturala în scoli si comunitati multietnice este o abordare constructiva a diferentelor si o consideram ca fiind cea mai buna modalitate de a preveni si rezolva conflictele interetnice facând din copii viitori adulti responsabili pentru viitorul societatii în care ei traiesc.
Combinarea educatiei interculturale cu dezvoltarea comunitara ofera, atât premisele pentru abilitarea detinatorilor de drepturi( copii, adulti), cât si pentru construirea unei atitudini responsabile în rândul celor responsabili de respectarea drepturilor ( autoritati locale, guvernanti, membrii ai comunitatii).
Proiectul Mozaic are ca scop "Realizarea în comunitati a unui climat intercultural care uneste populatia majoritara de cea minoritara" , în sensul de a crea un spatiu de comunicare interculturala, ca punct de întâlnire între cultura minoritatii si cultura majoritatii.
Am cazut de acord, împreuna cu partenerii proiectului, sa fixam trei obiective specifice:
1. Educatia interculturala este un domeniu nou de studiu în România, la nivel academic, prin Academia de Studii Economice
2. Realizarea a 4-5 retele comunitare interculturale, care aduna institutii ale comunitatii (scoli, case de personalul didactic lui, inspectorate scolare, autoritati locale, organizatii non-guvernamentale, reprezentanti ai comunitatilor de la nivel local si judetean) în ideea de a conlucra pentru realizarea unei societati interculturale;
3. Rolul comunitatii în diversificarea ofertei educationale în scoli, prin crearea unui climat de învatare interculturala, este crescut.
Justificarea sau necesitatea proiectului
Exista aproximativ 22 minoritati care traiesc în România, în functie de definitia de minoritate, însumând aproximativ 20% din populatie. Cele mai importante sunt maghiari, rromi, dar cele mai respectate sunt germanii, chiar daca aproape toti germanii au parasit România în ultimii 25 de ani. Exista unele particularitati care îi diferentiaza pe rromii români, de rromii din tarile vecine: faptul ca au fost sclavi pana în 1856, precum si faptul ca locuiesc mai mult de jumatate în comunitati rurale.
Rromi au fost sclavi în principal pe terenuri de manastiri si mari boierii. Dupa ce au fost eliberati (în urma Revolutiei de la 1848 ), guvernul român a proiectat si a început sa aplice un plan national pentru sedentarizarea rromilor (alocarea terenurilor). Din pacate, guvernul progresist a fost înlaturat de la putere, si toate reformele s-au oprit înainte de a avea sansa de a vedea niste rezultate.
De atunci nu a mai existat nici un plan coerent national pentru integrarea rromilor în România (precum si în alte tari în cazul în care acestea reprezinta o minoritate importanta).
În timpul industrializarii fortate din România, un numar important de rromi, împreuna cu români din mediul rural , au fost adusi sa lucreze în fabrici noi si astfel au ajuns sa traiasca la oras. Principalele locuri de munca au fost cele care necesitau calificari reduse, pentru ca în timpul socialismului toata lumea trebuia sa aiba un loc de munca (ceea ce înseamna, de asemenea, o plata, chiar daca minimala) si o casa. Din acest punct de vedere, situatia rromilor s-a îmbunatatit partial.
Rromii, de asemenea, au suferit în timpul Holocaustului, deportari masive. Efectele Holocaustului, a asimilarii fortate din timpul comunismului, sunt înca vizibile în mentalitatea rromilor(a unora), iar initiativele guvernamentale se confrunta cu o neîncredere mare din partea comunitatilor de rromi, în special a celor traditionale.
Dupa schimbarile politice cunoscute sub numele de Revolutia Româna , acum 20 de ani, industria se prabusea. Primii someri s-au nimerit sa fie chiar rromii, atât din cauza discriminarii, cât si din cauza ca aveau un nivel de calificare scazut.
Cele mai mari au fost tensiunile dintre români si maghiari, apoi între rromi si restul(români sau maghiari). Tensiunile au fost foarte mari la începutul anilor '90, si ciocniri violente au avut loc între români, maghiari si rromi. România nu a avut un razboi civil, dar tensiunile sunt similare cu cele de care a declansat razboaie în alta parte. Egalitarismula declarat în timpul epocii de aur a fost doar o patura care a acoperit conflictele de lunga durata si adânc înradacinate în mentalul colectiv.
Tensiuni si conflicte între români si maghiari, ultima, de asemenea, de secole. O diferenta importanta între maghiari si romi este faptul ca maghiarii au o tara de origine, sa prezinte un raport, iar ei sunt mult mai organizate, la diferite niveluri, inclusiv o reprezentare politica foarte importanta (partidul maghiar a fost întotdeauna în pozitia de a echilibra scena politica, fiind în diferite guverne la începutul anilor 90). În cazul în care conflictele dintre români si romi sunt în principal înradacinate în discriminarea de lunga durata, cei cu maghiarii sunt în principal alimentate de politica si extremisti din ambele parti. Chiar daca, astfel, tensiuni si conflicte sunt înca reala si mergeti în jos pentru a perceptiilor oameni si viata reala. Datorita influentei politice, ungurii au reusit pentru a obtine cele mai multe drepturi culturale au sustinut pentru. Acum problema este punerea în aplicare si modul de a face ca, fara discriminare a populatiei de etnie alte masiv în regiunile locuite de maghiari (din 42 judete din România, 4 au maghiarii ca majoritatea populatiei – în doua dintre ele, reprezentând peste 85%) . Daca problemele nu sunt discutate deschis si solutionate, o discriminare este înlocuit cu altul, atunci când schimbarile ori. Asta se întâmpla de exemplu în regiunile erau maghiari sunt în majoritate, dintre care unul este Odorhei, o locatie de mozaic. În astfel de situatii exista, de asemenea, pericolul de auto-segregare, ca maghiarii lipsa de încredere în autoritatile române, si au tendinta de a respinge ceva care nu este de nationalitate maghiara, inclusiv în limba româna, care restrânge sansele de tineri pentru a gasi un loc de munca în afara regiunii. Limba este vazuta ca un aspect important în regiune, mergând pâna la comunitati diviza. Activitatile desfasurate în prima etapa si prevazute pentru a doua au ca scop compensarea lipsei de dezbateri publice pe problema minoritatilor, prin facilitarea de convietuire, prin educatia interculturala în scoli, diminuarea decalajului dintre cele doua comunitati. În acelasi timp, relatiile cu alte grupuri va fi dezbatut, de asemenea, izolate si cvasi-compact, comunitatile trebuie sa se ocupe cu diferente.
Combinare de activitati interculturale în doua dintre cele mai importante setari tensionate în societatea româneasca, conflictele dintre români – maghiari – rromi, da puterea de a proiectului de mozaic, cum abordeaza Interculturalitate nu numai din relatiile cu romii, dar si cu alte minoritati, prezinta o imagine mai ampla de stabilire a întregi si materie. 5 regiuni în care proiectul va dezvolta sunt alese pe baza experientei PC si relatiile cu institutiile relevante si a persoanelor, precum si în corelare cu alte initiative, care ar putea sprijini dezvoltarea proiectului (Soros), si reprezinta o imagine semnificativ de români societate cu reprezentarii sale etnice. Activitatile sunt efectuate în special în scoli, vazuta ca un loc de întâlnire între dezvoltarea comunitatii si interculturale vin împreuna.
Care este relevanta pentru copii si tineret din acest proiect ?
Având în vedere aspectele mentionate mai sus, care pun în pericol coabitare pasnica de oameni de fundal diferite, a doua faza a mozaic va contribui la îmbunatatirea diferitelor aspecte relevante pentru domeniu, prin:
Copiii si tinerii vor fi crescuti în spiritul de toleranta, de acceptare a diversitatii si a copiilor "respectarea drepturilor. Ei vor putea sa treaca pe la prietenii lor si pentru comunitatea din care fac parte conceptul educatiei interculturale.
Proiecte de activitati interculturale ", acestia vor lua parte la, în cazul în care acestea vor fi principalii actori, va abilitate le faca fata provocarilor din viata lor, într-o societate în care interculturalitatea este constanta.
Educatie si scoli au devenit relevante pentru copii si familie. Scoli a devenit "centrul de comunitati". Prin activitatile implementate, copii vor deveni o prezenta activa în comunitate, care trece peste cadrul scolii stricte si exprimându-se, astfel încât prietenii lor si adulti din comunitate ar trebui sa fie capabil sa le auda.
Parintii vor fi mai implicati si interesati de calitatea educatiei în scoli.
Organizarea proiectului
Rolul Fundatiei Pestalozzi:
- Infiintarea si dezvoltarea proiectului în scoli noi în etapa a 2 a proiectului;
- Semnarea acordului de parteneriat cu partenerii strategici si partenerii locali;
- Coordonarea echipei de lucru de la ASE care sunt crea programe, manual, caiet, instrumentele si procedurile de evaluare;
- Coaching schimb de experienta între centre de resurse de la stadiul de proiect prima si scolile nou implicate în proiect;
- Efectuarea de evaluare interna, monitorizare si raportare;
- Project Cycle Management & Dezvoltare Comunitara pregatire de formare, de punere în aplicare si evaluare;
- Organizarea workshop-uri in fiecare proiect domenii;
- Coordonarea si asistenta tehnica oferita pentru activitatile de proiect de catre echipa de proiect FP (logistica, vizite în teren, administrarea bugetului etc)
Servicii
- Cursuri academice post prevazute de ASE cu sprijinul PC pentru profesorii din liceu (formare), gimnaziu (formarea permanenta) din ASE retea;
- Permanent de formare oferite de ASE cu sprijinul PC pentru profesorii din liceu (formare), scoala primara, gimnaziu (formarea permanenta) din ASE retea;
- Coordonarea proiectului si suport tehnic oferit de PC;
- Training în Managementul Ciclului de Proiect si dezvoltare comunitara (PCM & CD) pentru membrii de 4 – 5 retele realizat de Fundatia si PC;
- Ateliere de lucru pe gheata retea pentru locatii noi;
- Asistenta tehnica si instruire oferite de PC pentru retele si scolile partenere pentru a deveni Resurse Scolile in educatia interculturala;
- Networking cu membrii retelei interculturale în scopul de a monitoriza accesul la educatie;
- ICE formare pentru profesorii de la partenerii scoli si alte persoane formularul de retele;
- Acordarea de suport tehnic pentru cadrele didactice în domeniul educatiei interculturale si punerea în aplicare a acestora în scoli;
- Coordonarea proiectului si coaching furnizate de FP la parteneri în activitatile ICE, drepturile copilului si de participare la educatie si gestionarea lor.Proiectul Mozaic etapa a II-a a inceput in ianuarie 2008